La 19 decembrie 2019, Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluţia 74/245, care desemna 4 decembrie drept Ziua Internaţională a Băncilor, ca semn de recunoştinţă pentru potenţialul semnificativ al băncilor de dezvoltare multilaterală şi al altor bănci internaţionale de dezvoltare în dezvoltarea finanţării durabile şi furnizarea de expertiză, precum şi pentru rolul vital al sistemelor bancare în statele membre ONU în contribuţia la îmbunătăţirea nivelului de trai.
Pentru a ajunge la o dezvoltare durabilă – în particular, prin eradicarea sărăciei, reducerea inegalităţii şi combaterea schimbărilor climatice – este necesară o perspectivă pe termen lung, cu o colaborare între guverne, sectorul privat şi societatea civilă, scrie Agerpres.
Totuşi, incertitudinile favorizează un comportament pe termen scurt. Prin urmare, afacerile private ezită să angajeze fonduri în proiecte de investiţii pe termen lung. În perioade de instabilitate financiară, gospodăriile se concentrează pe nevoile imediate. Iar decidenţii politici se ghidează adesea pe cicluri politice pe termen scurt.
Sunt necesare, astfel, eforturi la toate nivelurile pentru asigurarea că puterea acţiunii colective poate reduce incertitudinea globală, în timp ce inovarea financiară poate genera un progres semnificativ în cadrul Agendei 2030 şi al Agendei de Acţiune de la Addis Ababa a celei de-a treia Conferinţe Internaţionale privind Finanţarea pentru Dezvoltare, evidenţiază www.un.org.
Punctele slabe din sistemul financiar global prezintă riscuri crescute pentru Obiectivele de dezvoltare durabilă. Printre aceste riscuri se numără: volatilitatea fluxurilor internaţionale de capital, dezechilibre globale repetate, provocările sustenabilităţii datoriilor în sectorul public şi cel privat, precum şi creşterea puterii de monopol şi politicile de concurenţă puţin eficiente.
Prevederile Agendei de la Addis Aba
În Agenda de Acţiune de la Addis Ababa s-a notat că în centrul eforturilor s-ar poziţiona strategiile naţionale de dezvoltare durabilă, susţinute de cadre de finanţare naţionale integrate. Procesul de reflecţie ar trebui completat de eforturi de creştere a coerenţei în cadrul sistemului global şi de îmbunătăţire a incluziunii guvernanţei economice globale.