România şi Bulgaria nu au fost admise în spaţiul Schengen. Împotrivă au votat Austria şi Olanda fiindcă se tem de o intensificare a migraţiei către Occident. Din acel moment, românii au început să boicoteze firmele austriece din țara noastră, iar politicienii au dat vina pe oricine mai puțin pe posibila eroare de negociere.
Nicolae Ţîbrigan, cercetător al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, este de părere că autoritățile ar putea să facă mai mult în acest moment decât să dea vina pe ce s-a întâmplat și să înceapă noi strategii de negociere în ceea ce privește aderarea la Schengen.
Am părut luați prin surprindere, deși problema aceasta era pe agenta Austriei și Olandei de ani buni
După acel moment, în care cu toții ne-am așteptat să putem circula fără oprire de la București la Paris, dar am fost refuzați, deși a părut că ne-am epuizat toate resursele de negociere, a fost un val de nemulțumire apoi s-a lăsat liniștea.
”De fapt s-au creat foarte multe așteptări și acesta au fost pompate artificial de către autoritățile noastre, care n-au știut, n-au comunicat, s-au bazat pe încredere”, a explicat Nicolae Ţîbrigan într-un interviu acordat Ziare.com. ”Nici acum n-am înțeles de ce nu am văzut și nu am discutat despre un potențial refuz de la Austriei, a cui a fost vina, ce s-a întâmplat cu Ministerul Afacerilor Externe, la ce au vegheat.
Pentru că păreau că au fost luați cam prin surprindere, după care sunt toți discutau despre Olanda. Olanda pur și simplu a urmat exemplu Austriei, fiindcă inițial vroia să să voteze pentru, adică își schimbase în bine opinia”, a continuat cercetătorul.
Autoritățile ar fi trebuit să fie la curent cu aceste controverse
Nicolae Ţîbrigan a mai spus că problema migrației ilegale era de multă vreme punctate în discursurile Austriei și Olandei și că autoritățile noastre ar fi trebuit să fie în gardă.
