Foto: Wikipedia
La 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, în orașul Sumî din nord-estul țării se aflau doar câteva zeci de soldați ucraineni profesioniști, care nu aveau niciun centru de comandă. În acea seară, celor aproximativ 50 de parașutiști li s-a ordonat să părăsească orașul – aflat la aproximativ 30 km de granița cu Rusia – pentru o altă zonă. Cea mai mare parte a forțelor de poliție fugise deja, împreună cu o mare parte din conducerea orașului, scrie The Guardian.
Locuitorii din Sumî au fost lăsați – confuzi și în stare de șoc – să își apere singuri orașul, în timp ce forțele rusești se îndreptau spre ei. Forțele de autoapărare din Sumî, care s-au format în cea mai mare parte în prima zi a invaziei, au reușit să țină orașul timp de aproape șase săptămâni, în ciuda faptului că erau încercuite. După 6 aprilie, forțele rusești au fost împinse afară din regiunea Sumî, iar majoritatea membrilor forțelor de autoapărare s-au alăturat apoi armatei, unde servesc în prezent.
Regiunea Sumî se învecinează cu Rusia pe două laturi, la nord și la est. Eforturile forțelor de autoapărare din Sumî și ale locuitorilor obișnuiți din interiorul și din afara orașului au contribuit la întreruperea liniilor de aprovizionare rusești de la granița cu Rusia până la Kiev. Eforturile lor au ajutat la împiedicarea forțelor rusești de a reuși să înconjoare capitala și să preia controlul asupra centrului de comandă al țării.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a lăudat de mai multe ori forțele de apărare teritorială din Sumî. În discursul său din ajunul Anului Nou, echivalentul discursului reginei sau al regelui din ziua de Crăciun în Marea Britanie, Zelenski a evidențiat eforturile de rezistență din Sumî, descriind modul în care locuitorii obișnuiți au devenit „osul din gâtul” rușilor.