(După Crăciun, despre Maica Domnului. Pseudo-cateheză, sau explicații ne-teologice legate de semnificația indirectă a evenimentelor și personajelor, aparținând unui „cugetător” din zona științelor sociale)
Dacă importanța sărbătorii celebrate și a personajului (personajelor) pomenite în subtitlu ar trebui cuprinsă într-o explicație, considerând Biblia (și mai ales Noul Testament) ca sursa convențională a adevărului despre divinitate și relația acesteia cu credincioșii în cadrul uneia dintre cele mai importante religii (inclusiv sub aspectul numărului adepților), am putea începe mai complicat cu nașterea celui pe care textele scripturistice îl consideră „Mântuitorul”/„Mesia”, sau mai simplu, dar cu o putere explicativă similară, cu nunta din Cana Galileii. Voi alege, aceasta și datorită faptului că sărbătoarea Crăciunului a trecut (ba între timp am intrat și într-un an nou) iar explicația nu e una preponderent teologică, varianta mai simplă.
Glosar minimal de termeni (definiții stipulative, orientative și minimale):
– Religie: disciplină a credinței (credința în sine, ca gen proxim – cea religioasă reprezentând o diferență specifică/categorie a acesteia – reprezentând, conform ansamblului cercetărilor psihologice, o constantă a naturii umane) care se ocupă cu relația dintre om și divinitate, cea din urmă privită îndeobște ca generatoare a vieții și sursă a adevărului, moralei, binelui și dreptății (care sunt transcendente – nu se justifică prin sine, imanent – ci pornind de la divinitate și find originate în ea) în relațiile societății/comunității umane cu divinul dar și în relațiile dintre oameni. Prin urmare, în mod intrinsec orice religie include și o dimensiune normativă, ceea ce am putea numi un maximum din punct de vedere moral.
Ca o paranteză, dincolo de dimensiunea sa exprimată/consacrată sub formă de drepturi, așa cum sublinia în mod extensiv G. Mosca 1, o religie se adresează (preponderent) credinței indivizilor și nu rațiunii lor, în această precizare simplă dar esențială putîndu-se regăsi rădăcinile filosofice și logice ale unei coabitări ale sale (absolut posibile,
