Actualele cazuri de gripă şi infecţii respiratorii sunt mai complicate, întrucât vin însoţite de pneumonii extinse cu floră rezistentă la antibiotice, afirmă managerul Institutului „Marius Nasta” din Bucureşti, Beatrice Mahler.
Ea a precizat că la unitatea medicală ajung mulţi pacienţi cu infecţii respiratorii care au pneumonii, iar cel puţin în ultima săptămână este mai frecvent virusul gripal, dar şi virusul sinciţial respirator decât virusul SARS-CoV-2, formele de afectare fiind severe mai ales la persoanele cu comorbidităţi.
Potrivit medicului, formele de afectare sunt severe la persoanele relativ tinere cu comorbidităţi, adică pacienţi care au afecţiuni respiratorii, dar care necesită internare pentru complicaţii, respectiv hemoptizia şi insuficienţa respiratorie.
„Nu trebuie să uităm de consumul de antibiotice excesiv care s-a produs în aceşti doi ani de pandemie, iar acum tratăm pneumonii bacteriene secundare infecţiei virale pentru că pacienţii care necesită internare au dublă afectare – atât virală, cât şi bacteriană. Pneumoniile acestea mixte trebuie tratate şi din păcate de foarte multe ori ne lovim de rezistenţă la antibiotice, o problemă din nou destul de nouă. Nu era neaşteptată, dar este dificil de gestionat, aş spune”, a declarat pentru Agerpres medicul Beatrice Mahler.
Ea spune că unii pacienţi cu boli respiratorii sau boli cronice ajung „destul de târziu” pentru controalele periodice la cabinetele medicilor specialişti, mulţi abandonându-şi tratamentul când se simt mai bine: „Există o obişnuinţă, aş spune cu ghilimele de rigoare, a pacientului de abandona tratamentul atunci când se simte puţin mai bine, vorbim de terapie cronică, abandon pe care îl face şi din motive financiare, pentru că medicaţia este scumpă. Pe de altă parte, cred că este nevoie şi de mai multă educaţie, deoarece costurile pe care le presupune echilibrarea unui pacient cu boală acută sunt mai mari decât o terapie cronică. Nu vorbim doar de costurile pe care le presupune medicaţia,
