Să afirmi, într-o epocă în care profeţi nu mai sunt, că umanitatea se află la una dintre marile ei răscruci, cea mai complicată din vremea vieţii noastre, să afirmi că Europa este în faţa unei provocări fără precedent, poate îmbrăca un ton patetic-prevestitor.
Trăim pe un derdeluș de crize suprapuse
Realitatea însă este aici și acum. Necruţătoare. Și nu e nevoie de proiecţii suplimentare ca să o vezi: un derdeluş de crize suprapuse, pe care oricând o poţi lua la vale.
Ne aflăm într-o secvență istorică de o importanță strategică deosebită, care reclamă imperativ o viziune amplă și pe termen lung pentru consolidarea arhitecturii europene politică, economică și de securitate.
Reuniunea miniștrilor afacerilor externe ale statelor NATO, în București, 29 noiembrie 2022. Mircea Geoană, Jens Stoltenberg și Klaus Iohannis. Inquam Photos / Octav Ganea
Rusia alege civilii ca victime. E timpul să accelerăm răspunsul
Acesta este contextul în care miniștrii de externe din NATO au venit, zilele acestea, în București. Este momentul în care România, găzduiește, în premieră, reuniunea statelor din G7, la care participă și principalii contributori pentru sprijinul Ucrainei pe al doilea front: cel al restabilirii funcționării și protecției sistemului energetic, lovit cinic și sistematic de o Rusie care nu poate câștiga pe câmpul de bătălie și alege civilii ca victime.
Iar zilele acestea, în România, „la malul Mării Negre”, după cum menționează Declarația adoptată miniștrii de externe din NATO – plecând de la lecțiile deja identificate de la începutul conflictului, de la cele învățate din multiple crize și încercări, accelerăm implementarea viziunii adoptate la Summit-ul Alianței Nord-Atlantice, de la Madrid.
Pentru că trebuie să ne adaptăm la această competiție strategică în creștere. Să admitem că toți competitorii noștri folosesc din ce în ce mai mult instrumentele militare și nemilitare într-un mod integrat.