Sistemul educațional are alocat pentru anul acesta 2,1% din PIB. Este al 12-lea an consecutiv în care învățământul nu primește cei 6% promiși prin legea educației. „Probabil că cei care decid consideră că o țară se apără mai bine prin arme decât prin educație”, a declarat fostul ministru al educației Mircea Miclea într-un interviu pentru Euronews, ca un comentariu la faptul că armata a primit 2,5% din PIB. Ministrul în funcție, Ligia Deca, a calificat bugetul din acest an drept „acoperitor”. Va primi însă educația vreodată 6% din PIB?
În varianta scurtă, răspunsul este pentru că nu mâncăm PIB. În varianta lungă, problema este una de matematică și de economie.
Problema este așa: Produsul Intern Brut (PIB) e un concept abstract, care măsoară valoarea tuturor bunurilor și serviciilor vândute într-un an în România. Este un indicator complex și de multe ori valoarea lui este ajustată.
Doar că România nu împarte an de an PIB-ul.
Nu este o mămăligă mare pe care Guvernul o împarte atunci când redactează bugetul și dă 2,5% la Armată, 3,2% la Educație etc., pentru ca la final să rămână undeva o grămadă de bani pe care statul nu vrea să o dea pentru Educație sau Sănătate de rău ce este.
Recomandări
Iohannis și Zelenski și-au informat în mod diferit cetățenii. Ucraina are ca politică „să sară” din rezumatele oficiale problemele delicate ridicate de România
Realitatea economică este că veniturile statului sunt anual cam 30% din PIB. Cu un PIB estimat la 1.550 miliarde de lei în 2023 de Ministerul Finanțelor, adică 315 miliarde de euro. Cu tot cu deficitul de 4,4% estimat pentru 2023, am ajunge ochiometric la 34-35%.
Veniturile statului sunt estimate de Ministerul Finanțelor la 540 miliarde de lei (109,7 miliarde de euro),
