Guvernul României protejează banii patronilor, și nu oamenii. Ce înseamnă pentru muncitorii străini legea care-i leagă de „glie”

Era sfârșit de mai 2021, pe o stradă de la marginea Capitalei. 3 tineri din Bangladesh așteptau răbdători să spună cuiva povestea nedreptății care i-a lovit pe neașteptate la vreo 6.000 de kilometri de acasă. Dormeau de o săptămână într-un hostel de periferie, proaspăt demisionari după ce s-au trezit înșelați la bani de către angajator – un abator din Boldești-Scăeni, județul Prahova.

Nu erau singurii. 38 de muncitori bengalezi își dăduseră demisia în aceeași zi de la abatorul de păsări, care tocmai trecuseră cu brio de o inspecție a ITM. Inspectorii veniseră chiar la sesizarea înaintată de măcelarii din Bangladesh. 

Muncitorii asiatici erau furioși că s-au îndatorat cu 6.500 de euro pentru un job într-o țară UE, crezând, pe bună dreptate, că vor fi plătiți cu 1.000 de lei mai mult decât salariul minim pe economie. Dar au fost mințiți, iar actele prin care puteau demonstra asta erau doar „adeverințe fără valoare juridică” pentru inspectorii ITM.

Când și-au dat seama că nu vor primi ajutorul la care sperau de la instituțiile de protecție a muncitorilor, singura soluție a bengalezilor pentru a pune capăt abuzului a fost demisia în masă. Evident că viața nu a devenit neapărat mai bună. Unii și-au găsit rapid un alt loc de muncă, alții s-au chinuit ceva mai multă vreme, iar un bengalez chiar s-a văzut în situația de a tocmi un traficant de migranți pentru a-l duce în Italia.

Recomandări

DESCOPERIRE EPOCALĂ. Un fizician român explică cum o invenție a cercetătorilor americani în fuziune nucleară ar putea aduce „energie aproape fără limite”. Se anunță azi, la ora 17.00

Când demisia nu mai e o scăpare pentru muncitorii străini abuzați în România

Astăzi, niciunul dintre cei 38 de bengalezi nu ar mai fi avut curajul să demisioneze.

 » Aflați mai multe informații aici.