Rata mare a creditelor nepeformante atinsă după criza economică și financiară risca să dărâme sistemul bancar, spune guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Creșterea riscului de neplată a creditelor se numără printre riscurile sistemice identificate de banca centrală în prezent, dar criza energetică, războiul din Ucraina, deficitele fiscale și externe, precum și întârzierile din PNRR sunt riscuri mai mari.
Băncile ajunseseră în 2014 să aibă în bilanțuri mai bine de unul din cinci credite cu restanțe mai mari de 90 de zile, una dintre cele mai ridicate rate ale neperformantelor din Uniunea Europeană. De atunci băncile au scos din bilanțuri aceste împrumuturi și au acoperit pierderile cu capital, astfel că rata a scăzut la 2,8%, aproape de media UE de 1,8%.
”Mare problemă a fost criza creditelor neperformante. Atât de mare că putea să dărâme sistemul bancar din România”, spune Isărescu, la conferința de prezentare a raportului semestrial privind stabilitatea financiară. ”Rezolvarea a fost o evoluție pozitivă, care ne-a salvat de necazuri”, adaugă guvernatorul.
CITEȘTE ȘI GRAFICE Producția de credite gâfâie. Populația începe să se ferească
Isărescu arată că sectorul bancar din România a venit, la finele anului trecut, cu toți indicatorii importanți pe ”verde”, la unele capitole stând mai bine decât media UE, cum ar fi acoperirea cu provizioane a creditelor neperformante sau randamentul capitalurilor, precum și cel al ratei capitalurilor.
Eugen Rădulescu, directorul direcției de Stabilitate din BNR, arată că între 2008 și 2020 toți indicatorii bancari s-au îmbunătățit, cu excepția profitabilității. Solvabilitatea a crescut a de la 13% la 20%, rata fondurilor totale de la 11% la 18,5%, în timp ce ponderea creditului în valută a scăzut de la 54% la 32%
O posibilă creștere din nou a creditelor neperformante este printre riscurile sistemice identificate de BNR,