Elena Udrea a cerut luni, 12 decembrie, la ultimul termen al Dosarului Hidroelectrica, constatarea intervenției prescripţiei și încetarea procesului penal, în timp ce procurorii DNA au solicitat instanței condamnarea fostei șefe a Ministerului Turismului la pedeapsa maximă pentru trafic de influență și spălare de bani.
Judecătoarea Corina Ciobanu de la Curtea de Apel București, magistratul care judecă pe fond Dosarul Hidroelectrica, a amânat pronunțarea pe data de 12 ianuarie 2023, la capătul unei ședințe de judecată în care Elena Udrea a spus că numai ei nu i se aplică deciziile CCR, avocații au vrut să plece din sală și s-o lase doar cu procuroarea și cu judecătoarea, iar procesul s-a desfășurat ca într-o poezie de Eminescu – cu procurorul în rolul lui Baiazid și avocatul în cel al lui Mircea cel Bătrân.
Elena Udrea a apărut în fața instanței prin videoconferință, de la Penitenciarul de Femei Târgșor, acolo unde execută pedeapsa de 6 ani din Dosarul Gala Bute.
Procuroarea de ședință a DNA a cerut judecătoarei Corina Ciobanu să nu aplice decizia CCR din 26 mai 2022 cu privire la prescripția specială, citând din decizia CJUE pronunțată în Dosarul Gala Bute.
În respectiva hotărâre judecătorii europeni au scris că magistrații români pot lăsa neaplicată legislația națională atunci când aceasta intră în conflict cu cea a Uniunii Europene și crează „un risc sistemic de impunitate” în cauzele de corupţie și fraude cu fonduri europene.
Deși reprezentanta DNA nu a solicitat o condamnare anume, traficul de influență se pedepsește de la un minim de 2 ani de închisoare la un maxim de 7 ani, la care s-ar adăuga și o treime din pedeapsa pentru spălare de bani, așa că Udrea s-ar putea uita la condamnare cu două cifre.
Avocații Elenei Udrea au vrut să părăsească sala de judecată
Elena Udrea a fost reprezentată de patru avocați și a pus la cale o mică piesă de teatru.