Revenind la tradiţia din 1939, Finlanda îi spune lui Putin “niet”

Aderarea Finlandei la NATO va semnaliza sfârşitul celei mai durabile politici a Moscovei din ultimii mai bine de 70 de ani. Este o umilire a lui Vladimir Putin.

Eram adolescent când naşa mea Olga mi-a povestit despre “războiul de iarnă” din anii 1939-1940, dintre Uniunea Sovietică şi Finlanda. Era soră la un spital din Moscova când Iosif Stalin şi-a lansat prost pregătita cucerire a Finlandei sub un pretext fals.

“A fost oribil”, mi-a spus. “Toţi acei tineri soldaţi cu degerături cumplite şi răni intratabile în urma gloanţelor trase de lunetişti. Finlandezii ne-au învins cu adevărat categoric armata, dar noi nu aveam voie să vorbim despre asta”, mi-a povestit ea. “În cele din urmă, au trebuit să ne cedeze ceva teritoriu, dar noi nu i-am cucerit niciodată.” A fost un şoc pentru mine. În manualele noastre şcolare exista un singur paragraf referitor la acel război.

Brânză da, NATO ba

Ca om care a crescut în Uniunea Sovietică în anii 1970 şi 1980, ştiu că Finlanda era considerată cea mai prietenoasă dintre ţările “capitaliste”. Produse finlandeze cum ar fi brânza “Viola” sau râvnitele geci de iarnă puteau fi din când în când procurate de cetăţenii sovietici. Dar, după povestea naşei Olga, nu m-am mai putut gândi la finlandezi ca la nişte inofensivi producători de brânză.

Câţiva ani mai târziu am auzit un faimos cântec finlandez de război din 1939, având refrenul “Niet, Molotov” (“Nu, Molotov”) — un protest popular adresat comisarului lui Stalin pentru afaceri externe, Viaceslav Molotov. Finlandezii au reuşit într-adevăr să-şi păstreze independenţa, cu preţul aşa-numitei finlandizări, care a însemnat acceptarea unor limitări şi condiţii impuse de Moscova.

Să rămână o ţară nealiniată (adică să nu adere la NATO), a fost principala restricţie, după înfiinţarea Alianţei, în 1949. Chiar şi în 1991,

 » Aflați mai multe informații aici.

Posted on