România, aproape de infringement. Statul român ar putea plăti sume imense pentru nerespectarea hotărârii CJUE privind desființarea Secției Speciale. O primă acțiune a Comisiei Europene

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție avertizează, într-un comunicat transmis vineri, 22 octombrie, că nerespectarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021 poate determina aplicarea unor sancțiuni pecuniare imense României, într-o procedură de infringement”. Magistrații subliniază că în cazul Poloniei sumele de plată s-ar putea ridica la 1% din PIB, adică peste 5 miliarde de euro.

Asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor români au luat cunoștință din presa română de scrisoarea trimisă de Comisia Europeană Guvernului României în data de 18 octombrie 2021, prin care se solicită clarificări legate de nerespectarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021, pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-379/191, Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții.

„În hotărârea amintită, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că România trebuie să ia măsurile adecvate pentru a îndeplini obiectivele de referință fixate în MCV, „ținând seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, de rapoartele întocmite de Comisia Europeană, în special de recomandările formulate în rapoartele MCV”, această obligație fiind în sarcina „fiecărui organ al statului membru în cauză”.

CJUE a decis că reglementările care guvernează organizarea justiției în România, cum sunt cele referitoare la numirea interimară în funcțiile de conducere ale Inspecției Judiciare și la înființarea în cadrul Ministerului Public a unei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție, intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928, astfel încât acestea trebuie să respecte cerințele care decurg din dreptul Uniunii și în special din valoarea statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE.

Articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum și Decizia 2006/928 trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale adoptate de guvernul unui stat membru care îi permite acestuia din urmă să facă numiri interimare în funcțiile de conducere ale organului judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor fără respectarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național atunci când această reglementare este de natură să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor acestui organ ca instrument de presiune asupra activității respectivilor judecători și procurori sau de control politic al acestei activități.

 » Aflați mai multe informații aici.

Posted on