Deputatul Silviu-Titus Păunescu (AUR) a cerut ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, să transmită care sunt motivele pentru care, deși a trecut un an de la aprobarea în Parlament a Planului Național de Combatere a Cancerului, acesta nu este încă funcțional.
153 de români mor, zilnic, de cancer. Tratamente insuficiente, acte medicale condiționate de celebrele plicuri, condiții deplorabile în secțiile de oncologie, medicamente care se găsesc greu sau de loc, aceasta este realitatea pe care o evitați, domnule ministru!
În caz că ați uitat, domnule ministru, Planul Național de Combatere a Cancerului a fost lansat pe 19 ianuarie 2022 în cadrul unei ceremonii la Palatul Cotroceni, iar pe 3 noiembrie 2022, legea prin care a fost asumat de Parlament a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis, iar în decembrie, anul trecut, după promulgarea legii de aprobare a planului, la nivelul Ministerului Sănătății s-a constituit un grup de lucru ce urma să lucreze la elaborarea normelor de aplicare pentru Planul Național de Combatere a Cancerului, normele urmând să fie gata înaintea datei de 1 iulie 2023, când Planul de Combatere a Cancerului trebuia să intre în vigoare.
Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi răspundeți următoarelor întrebări:
- De ce nu avem încă norme de implementarea la această lege vitală pentru pacienții cu cancer? Nominal, cine este vinovat?
- Pe 30 iunie, cu o zi înaintea datei de 1 iulie, când ar fi trebuit să intre în vigoare Legea privind Planul Național de Combatere a Cancerului, ați ieșit într-o conferință de presă în care ați prezentat norme de aplicare pentru plan, despre care ați afirmat că „vor intra în vigoare de la 1 iulie” – suntem în luna octombrie, cum vă explicați această întărziere criminală?
Spitalele regionale sunt pierdute
De asemenea, deputatul AUR a mai adresat o întrebare parlamentară și pe tema spitalelor regionale pe care România ar trebui să le construiască la Cluj, Iași și Craiova:
Spitalele regionale – și sunt trei pe care România ar trebui să le construiască la Cluj, Iași și Craiova – fiecare gândite cu sute de paturi, care pot primi anual zeci de mii de pacienți – sunt pierdute, indiferent că ar fi trebuit construite prin PNRR, POS, ANDIS, POR – și „exerciții financiare”: 2021, 2020, 2023, 2027. Desigur, valoarea lor a crescut necontenit și a ajuns, în prezent, la peste 2 miliarde de euro, fiecare zi de întârziere fiind, de altfel, sinonimă cu majorarea costurilor.
Iar din cele 2 miliarde de euro, țara noastră are acoperiți aproximativ 360 de milioane de euro din fonduri UE – 141 mil. euro din vechiul exercițiu financiar european, 224 mil. euro din programul 2021-2027 și 920 de milioane de euro din credite contractate de la Banca Europeană de Investiții, diferențele urmând să fie acoperite direct de la bugetul de stat.
Cu toate acestea, o sumă totală de 141 milioane de euro din POR trebuie cheltuită până la sfârșitul acestui an, lucru care pare imposibil, în condițiile în care și în cel mai optimist scenariu este puțin probabil să mai poată fi realizate lucrări efective în acest an.
Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi precizați cine este responsabil pentru pierderea celor 141 milioane de euro din POR și ce măsuri veți lua, concret, pentru ca acest lucru să nu se mai repete.