Starea Presei Românești La 16 Ani După Intrarea în UE. De Ce Deriva Mass-media Poate Antrena Criza Democrației (și Invers) | Libertatea
Mergi direct la conținut »
Imagine ilustrativă | Foto: Dumitru Angelescu / Libertatea
Salvează articol
Cu mici excepții, printre care ziarul unde am plăcerea de a publica, marile cotidiene naționale au dispărut, supraviețuind ca site-uri alimentate gratuit de Facebook și colportări mediocre din presa străină. Cu alte la fel de rare excepții, televiziunile de știri s-au deteriorat iremediabil, virând spre un program toxic, antioccidental, conspiraționist și spre un naționalism rudimentar, cu accente grotești de nostalgie ceaușistă.
În democrații, mass-media asigură conștiința civică a binelui comun. Și o face respectând cu profesionalism dreptul la informare corectă. Nu există imparțialitate absolută, dar trebuie să existe onestitatea de a cultiva dezbaterea fără concluzii prestabilite. E nevoie de știri verificate din surse independente, de ascultarea decentă a pozițiilor diferite, precum și de asumarea transparentă a eventualelor erori. Presa își apără independența tocmai prin asemenea imperative deontologice. Dacă renunță la ele, renunță implicit la misiunea ei socială, care privește progresul comunitar prin conlucrarea solidară între cetățeni, sub semnul interesului public.
Acest ideal s-a conturat treptat și n-a fost niciodată atins, pentru simplul fapt că dinamica politică, economică și ideologică a fiecărei faze a modernității i-a opus limite adesea brutale.