În pofida presiunilor publice din ultimii ani, niciun partid politic nu a modificat legea salarizării în așa fel încât să reglementeze sporurile pe care bugetarii le primesc pe lângă salariul de bază. Inițial sporurile au fost introduse în lege pentru a ajuta la creșterea indemnizațiilor bugetarilor care erau unele mici.
Pe măsură ce a trecut timpul și s-au succedat guvernările aparatul administrativ s-a mărit considerabil la fel și indemnizațiile funcționarilor publici, relatează Hotnews.ro.
CITEȘTE ȘI ING Bank România a fost sancționată cu 20.000 de euro
Potrivit unei analize a Consiliul Fiscal, în 2021 salariul din sistemul bugetar ajungea la o medie de peste 7.000 de lei, cu mai bine de 1.500 de lei peste salariu din mediul privat.
În 2020, ministrul Muncii pe atunci, Violeta Alexandru, a încercat să contabilizeze sporurile și intenționa să modifice legea salarizării publice. Aceasta preciza că sporurile din sistemul public, cu câteva excepții, „au apărut precum pensiile speciale și cine s-a descurcat să prindă un moment prielnic și a fost aproape de decident a obținut un spor”.
Potrivit informațiilor centralizate de aceasta există peste 50 de tipuri de sporuri, de la cel pentru condiții de stres sau suprasolicitare neuropsihică, la spor pentru munca în ture, spor pentru gestionarea informațiilor clasificate și pentru păstrarea confidențialității.
CITEȘTE ȘI Prime totale de 13 milioane de lire sterline pentru jucătorii din lotul Angliei, în cazul câștigării Cupei Mondiale
Cele mai acordate sporuri sunt cele pentru condiții periculoase sau vătămătoare(vechiul spor de calculator) care este de 15% din salariu, spor pentru proiecte europene, pentru complexitatea muncii, suprasolicitare neuropsihică. Practic aceleași pe care le contabiliza în 2020 Violeta Alexandru.
În topul cu cei mai mulți angajați se află ministerul Afacerilor Interne care are 124.000 de salariați,