Fotografie de la Zukiman Mohamad, Pexels
Petrom şi Romgaz au depus declaraţia de comercialitate pentru proiectul de producţie a gazelor din Marea Neagră la ANRM, acesta fiind unul dintre paşii iniţiali obligatorii. Investiţia totală din proiect se ridică la 4 miliarde de euro. Dar care este motivul pentru acest lucru s-a întâmplat acum?
Producţia gazelor din Marea Neagră întârzie de aproape 10 ani, încă de la descoperirea zăcământului Neptun Deep, pentru că autorităţile şi companiile concesionare nu au reuşit să se înţeleagă.
De altfel, gigantul austriac OMV Petrom a avut chiar şi întrevederi la Palatul Victoria şi la Palatul Cotroceni, unde ar fi spus că refuză să investească în Neptun Deep dacă statul român nu îşi retrage dreptul de preempţiune pe 40% din gazul extras, la un preţ prestabilit, de 150 lei/MWh.
OMV, însă, nu a primit această garanţie, iar la întrevederea avută la Palatul Cotroceni însuşi preşedintele Klaus Iohannis i-ar fi întrebat dacă mai au de gând să investească în acest proiect. De altfel, tensiunile dintre cele două părţi reies şi din comunicatul emis de Administraţia Prezidenţială după şedinţă.
“În cadrul discuțiilor cu privire la planurile de investiții ale companiei, un subiect distinct l-a constituit proiectul Neptun Deep.
Președintele Klaus Iohannis a reiterat importanța strategică a acestui proiect pentru România și a solicitat conducerii OMV începerea cât mai rapidă a exploatărilor offshore în cadrul perimetrului deținut de Romgaz și OMV Petrom, având în vedere că legea offshore este una favorabilă și se află în vigoare.
Conducerea OMV a prezentat stadiul proiectului și pașii cheie realizați, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiție la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil”,